Mănăstiri şi schituri Biserici Biserici vechi

Mănăstiri
Agapia | Almaş |Benedictină |Bisericani | Bistriţa | Brădiţel | Dumbrăvele | Muntele Ceahlău | Durău |Giurgeni | Horaiţa | Neamţ | Nechit | Pângăraţi | Peştera| Petru Vodă | Războieni | Secu |Sf. Cruce|  Schimbarea la faţă | Sf. Vasile cel Mare |Sihăstria | Sihăstria Tarcăului | Tazlău | Văratec
Schituri
Cerebuc | Doamna| Horăicioara |  Icoana nouă | Poiana Maicilor | Procov | Sihla | Sfântul Ioan Bogoslovul | Vovidenia | Nifon | Stănile |Ţibucani | Schitul Brateş |

Mănăstirea Agapia (Agapia Nouă sau Agapia din vale); tel. 0233 244618, 0233 244736
SITUARE: Comuna Agapia, la 12 km sud de Tg. Neamţ. De aici se poate ajunge la Mănăstirea Văratec pe drum asfaltat (7 km) sau pe drum forestier, peste deal (4 km).
SCURT ISTORIC: Prima vatră monahală a fost clădită de pustnicul Agape, în poiana „Livada părinţilor” (circa 1380). Au urmat o bisericuţă de lemn (1437) şi alta de piatră (1585), la Agapia din Deal sau Agapia Veche, dar terenul aluneca mereu datorită apelor subterane. Repetatelor surpări li s-a adăugat în 1821 pârjolul luptelor dintre turci şi eteriştii greci, refugiaţi tocmai aici.
Alegând o nouă vatră la Agapia din Vale, monahii au primit ajutorul Hatmanului Gavril, fratele domnitorului Vasile Lupu. Noua ctitorie a fost ridicată în 1642-1644, chiliile şi turnul-clopotniţă fiind adăugate în următorii trei ani. Şi acest locaş a fost lovit de jaful oştilor străine şi, mai ales, de violenţa asediului turc asupra eteriştilor, baricadaţi aici în 1821. De-a lungul timpului mănăstirea a suferit numeroase jafuri, distrugeri şi incendii, dar a fost refăcută şi consolidată.
DESCRIERE: Mănăstire de maici cu hramul Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil (8 noiembrie). Monument istoric şi de arhitectură religioasă construit în plan treflat cu ziduri groase de piatră şi pictat în interior de Nicolae Grigorescu între 1858-1860 în stil neoclasic dar cu elemente novatoare, uneori folosind modele vii, ceea ce explică vivacitatea chipurilor. Mănăstirea deţine o colecţie muzeală de artă medievală şi religioasă şi o bibliotecă ce cuprinde şi un fond de carte veche. Pe latura de sud se află paraclisul Naşterea Maicii Domnului, iar în afara incintei mănăstireşti se mai află bisericile Adormirea Maicii Domnului şi Sf. Ioan Bogoslovul. În cadrul satului mănăstiresc poate fi vizitată casa memorială "Al. Vlahuţă". Prin amplasarea într-un peisaj foarte pitoresc străjuit de munţi acoperiţi de codrii seculari, mănăstirea a atras în decursul timpului numeroase personalităţi ale literaturii române.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazarea se poate face la căsuţele măicuţelor din satul mănăstiresc sau la numeroasele pensiuni din com. Agapia (vezi Pensiuni)

La 2 km nord se află Schitul Agapia Veche (Agapia din deal) cu hramul Schimbarea la Faţă (6 august). Ctitorii succesive din sec. XIV-XVII ale sihastrului Agapie, domnitorului Petru Rareş şi a Doamnei Anastasia, soţia lui Gheorghe Duca-Vodă. A fost reconstruită integral din bârne groase de brad între 1990-1994 păstrându-se doar turnul clopotniţă. De aici, pe cărări de munte, se poate ajunge la Schitul Sihla şi la mănăstirile Secu şi Sihăstria.

Mănăstirea Almaş; tel. 0233 242240,  0233 209397, 0745 571023, 0744 694789

SITUARE: Comuna Gârcina, la 14 km nord de Piatra-Neamţ. De aici se poate ajunge pe un drum forestier la Mănăstirea Horaiţa aflată la 10 km nord-vest.
SCURT ISTORIC: Mai întâi a fost un schit de lemn ridicat în 1715 de Doamna Ecaterina, soţia spătarului Iordache Cantacuzino (pe locul unui paraclis din 1658), apoi a fost reclădită din piatră în 1821 de logofătul Lupu Balş şi monahul Rufail. Urmează o extindere în 1857 şi o nouă refacere în 1987-1995.
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Duminica Tuturor Sfinţilor (prima duminică după Duminica Mare).
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Mănăstirea are 6 camere pentru oaspeţi. Cazarea se mai poate face la Pensiunea Cristina (vezi Pensiuni-com.Gârcina) sau în Piatra Neamţ (vezi Piatra Neamţ)


Mănăstirea Bisericani, tel. 0233 241721

SITUARE: Comuna Alexandru cel Bun, la 12 km vest de Piatra Neamţ.
SCURT ISTORIC: Ctitorie din sec. al XVI-lea a lui Ştefăniţă Vodă pe locul unui schit de lemn existent încă din sec. al XV-lea. Primul egumen a fost monahul Iosif, întors cu un grup de pustnici dintr-un îndelung pelerinaj la Locurile Sfinte. Fiind foarte credincioşi, lui Iosif şi tovarăşilor săi li se spunea „bisericoşi” sau „bisericani” - de unde şi denumirea mănăstirii. Sub domnitorii Moise Movilă şi Vasile Lupu se fac lucrări de extindere şi apărare, iar în 1786 biserica e refăcută în mare parte, cu păstrarea pronaosului zidit de Vasile Lupu în 1637.
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Bunavestire (25 martie). Monumentul istoric degajă o atmosferă de echilibru şi austeritate. Iconostasul, executat probabil în sec al XVIII lea, bogat ornamentat este de o rară frumuseţe. De asemenea, uşile împărăteşti sunt remarcabile prin sculptura densă de arabesc.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazarea se poate face la numeroasele pensiuni din Com. Alexandru cel Bun sau în Piatra Neamţ (vezi Cazare)

Mănăstirea Bistriţa, tel. 0233 241091
SITUARE: Comuna Alexandru cel Bun, la 8 km vest de Piatra-Neamţ
SCURT ISTORIC: A fost mai întâi, pe la 1380, o bisericuţă din lemn şi prima obşte de călugări. Au urmat: biserica de piatră a lui Alexandru cel Bun (1402), clopotniţa cu paraclis a lui Ştefan cel Mare (1498), zidurile de apărare înălţate de Petru Rareş (1546) şi refacerea din temelii a frumoasei Biserici Adormirea Maicii Domnului de către Alexandru Lăpuşneanu (1554).
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august) şi Izvorul Tămăduirii (prima vineri după Sfintele Paşti). Monument istoric şi de arhitectură religioasă, adevărată catedrală din piatră în plan triconc cu ziduri groase de peste 1 m, mănăstirea deţine o colecţie de artă (icoane şi obiecte de cult), dar cel mai preţios odor este icoana făcătoare de minuni a Sf. Ana. În pronaos sunt înmormântaţi Alexandru cel Bun şi prima soţie (Ana), Alexandru - fiul lui Ştefan cel Mare şi celebrul cronicar Grigore Ureche (1647), autorul celei mai vechi scrieri în limba română din Moldova. Cel mai preţios odor este Icoana făcătoare de minuni a Sf. Ana, dăruită de împăratul bizantin Manuel II Paleolog pe la 1420. Mănăstirea deţine şi o colecţie de artă medievală, aflată în fosta Şcoală Domnească de caligrafi, copişti, preoţi şi cântăreţi bisericeşti.
Mănăstirea cuprinde şi două paraclise, turnul-clopotniţă, o Casă Domnească, corpuri de chilii şi ziduri întărite.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazarea se poate face la mănăstire sau la numeroasele pensiuni din Com. Alexandru cel Bun sau în Piatra Neamţ (vezi Cazare)

  

Mănăstirea Brădiţel - tel. 0721-753464

SITUARE: Comuna Bodeşti, la 30 km nord de Piatra Neamţ.
SCURT ISTORIC: A fost construită în 1988 pe locul unui fost aşezământ din 1927 şi a fost sfinţită în 1995 de către I.P.S. Mitropolit Vlasie Mogârzan
DESCRIERE: Mănăstire de maici, pe stil vechi, cu hramurile Acoperamântul Maicii Domnului şi Izvorul Maicii Domnului. Mănăstirea are ateliere de pictură, sculptură, tricotaje, perdele şi croitorie.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazarea se poate face la Piatra Neamţ sau la pensiunile din comuna Bălţăteşti (vezi Cazare)

  

Mănăstirea Dumbrăvele
SITUARE: Comuna Bodeşti, la 27 km S de Tg. Neamţ şi 23 km N de Piatra Neamţ, tel.:0233 243156
SCURT ISTORIC: Atribuită diaconului Teofan din satul Gura Văii, citată în actul din 1774 sub denumirea de "Schitul Dumbrăvelile".
DESCRIERE: Istoricul mănăstirii s-a transmis doar prin viu grai. Prima biserica a fost cea ridicată de nişte călugări prin anul 1712 în mijlocul pădurii de stejari. După numele pădurii Dumbrava a fost un timp botezata şi mica aşezare din zonă. Corpul de chilii si clopotniţa au fost ridicate în anul 1900. În perioada comunistă, schitul a funcţionat ca biserica de mir, iar dupa 1991 schitul a trecut sub obladuirea Manastirii Bistrita. In anul 1993, Schitul Dumbravele a ars pana la temelie. Icoanele din biserica, ce stau marturie si astazi in noul paraclis, au scapat ca prin minune de furia flacarilor. Biserica a fost reconstruita in 1998.
Mănăstire de maici, cu hramul Naşterea Maicii Domnului si Sf. Apostol Petru si Pavel
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazarea se poate face la Piatra Neamţ sau la pensiunile din Com. Bălţăteşti (vezi Cazare).

 

Mănăstirea de pe Muntele Ceahlău

SITUARE: pe muntele Ceahlău, la 1770 m altitudine (Comuna Ceahlău).
SCURT ISTORIC: Ctitorie din 1993 a lui Î.P.S. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Schimbarea la Faţă (6 august) şi Ştefan cel Mare şi Sfânt (2 iulie). Construcţie din lemn în formă de cruce.
De această mănăstire ţin schiturile: Pustnicul sau Cerebuc (com. Ceahlău) şi Sf. Antonie sau Stănile la sud de M. Ceahlău.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazare, la Cabana Dochia din apropiere.

Schitul Cerebuc

SITUARE:Este situat într-o poiană aflată la poalele versantului nordic al Muntelui Ceahlău şi apartine de mănăstirea de pe platoul masivului.
SCURT ISTORIC:A fost infiintat în 1997, pe locul unei mai vechi sihastrii.
DESCRIERE: Asezamantul cuprinde o biserica de lemn si cateva chilii.

  

Schitul Poiana Maicilor
SITUARE:Situat în Comuna Ceahlau, pe versantul nordic al Muntelui Ceahlau.
SCURT ISTORIC:A fost infiintat in anul 1997.Complexul monahal cuprinde un paraclis si un corp de chilii.
Hram: Sfanta Teodora de la Sihla, Acoperamântul Maicii Domnului

Schitul Stănile
SITUARE:înfiinţat în 1998 , pe versantul sudic al Ceahlăului.
DESCRIERE: Schit de călugări cu hramul Sf. Antonie cel Mare.

  

Mănăstirea Durău, tel. 0040 233 256674

SITUARE: Staţiunea climaterică Durău (comuna Ceahlău) la 100 km nord-vest de Piatra-Neamţ şi la 65 km vest de Tg. Neamţ.
SCURT ISTORIC: Ctitorie din sec. al XVII-lea a uneia din fiicele lui Vasile Lupu. Reconstruită în 1835.
DESCRIERE: Mănăstire de maici cu hramul Bunavestire. Monument istoric şi de arhitectură religioasă pictat de Nicolae Tonitza şi ucenicii săi în 1935-1937. Pictura este deosebită atât prin tehnica folosită (encaustică - amestecul culorilor în ceară), cât şi prin stilul redării personajelor şi scenelor religioase. Iconostasul este sculptat în lemn de tei aurit şi pictat la Constantinopol. Icoana mare argintată a Maicii Domnului, făcătoare de minuni, datează din sec. al XVIII-lea. În incinta mănăstirii se află Centrul Cultural-Pastoral "Sf. Daniil Sihastru", înfiinţat în 1991, tel. 0233 256555. Aşezământul mai cuprinde o clopotniţă din zid cu paraclisul Schimbarea la Faţă, clopotniţa veche din lemn, chilii, ateliere de de pictură şi ţesut covoare.
De Mănăstirea Durău ţin schiturile: "Sf. Teodora de la Sihla" (comuna Ceahlău) şi "Cuvioasa Parascheva" (comuna Borca).
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazarea se poate face la Centrul Cultural Pastoral "Daniil Sihastru" sau la alte hoteluri şi pensiuni din Durău. (vezi Staţiunea Durău)

       

Mănăstirea Giurgeni
SITUARE: Com.Valea Ursului, la 28 km sud-est de Roman.
SCURT ISTORIC: Ctitorie din 1738 a călugărului Ghedeon pe locul unui vechi aşezământ monahal, reconstruită în sec. al XIX-lea.
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie). Construită din cărămidă în formă de cruce, cu ziduri foarte groase. Are ca valori de patrimoniu două icoane: una din 1766, făcută de Zugravu Nectalie, iar cealaltă este îmbrăcată în argint de maistrul argintar Clara Iescu în 1831. Tot ca valori de patrimoniu, mai există un epitaf din 21 aprilie 1849, donat de domnul Mharzili, consilier al Ţarului Rusiei În fata altarului troneaza o icoana unicat, care o înfatiseaza pe Preasfânta Maica a Domnului având trei ochi si doua guri. "Cel de-al treilea ochi este cel cu care vegheaza cu mila si nesfârsita bunatate asupra lumii, iar cele doua guri, una închisa si cealalta întredeschisa, simbolizeaza tacerea si vorbirea cu rost si întru dreapta credinta", explica parintele staret Antonie. Se spune ca cel de-al treilea ochi si cea de a doua gura au aparut peste noapte, prin voie dumnezeiasca, pe icoana deja pictata. Icoana, îmbracata în argint curat si daruita manastirii în ziua de 6 august 1831, s-a dovedit a fi facatoare de minuni înca de la început..
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazarea se poate face la Hotelul din Roman (vezi Roman)

 

Mănăstirea Horaiţa, tel. 0233 246210

SITUARE: Com. Crăcăoani, la 25 km nord-vest de Piatra-Neamţ. Se poate ajunge pe un drum forestier la Mănăstirea Almaş, 10 km sud-est sau la Schitul Horăicioara cu hramul Buna Vestire (25 martie) urcând prin pădure 1,5 km, unde se află şi un izvor al tămăduirii.
SCURT ISTORIC: Ctitorie din 1824 a arhimandritului Irinarh Roset pe locul unei biserci de lemn din sec. al XV-lea. Biserica actuală a fost construită de arhimandriul Ermoghen Buhuş în 1848-1867.

DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Botezul Domnului (6 ianuarie). Monumentul istoric şi de arhitectură religioasă are 8 turle, ziduri de piatră foarte groase şi deţine mai multe obiecte de interes muzeal, manuscrise şi cărţi cu valoare de patrimoniu, precum şi icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni. Constituie un unicat în Europa prin faptul ca amvonul este situat deasupra catapetesmei. Mănăstirea mai cuprinde: turnul-clopotniţă cu un mic paraclis, paraclisul Sf. Nicolae, clădirea stăreţiei şi corpuri de chilii.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: cazarea se poate face la Schitul Horăicioara (4 camere duble) sau la pensiunile din Bălţăteşti (vezi Pensiuni)

  

Mănăstirea Neamţ, tel. 0233 251580
SITUARE: Com. Vânători-Neamţ, la 15 km nord-vest de Tg. Neamţ.
SCURT ISTORIC: Ctitorii succesive din sec. XIV-XV ale lui Petru Muşat, Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare. Este cea mai veche şi mai însemnată aşezare monahală din Moldova, monument istoric şi de arhitectură religioasă.
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Înălţarea Domnului (40 de zile după Sfintele Paşti). În incinta mănăstirii se află două biserici, două paraclise, turnul-clopotniţă cu 11 clopote, Seminarul Teologic "Veniamin Costache", precum şi un muzeu cu o colecţie de artă bisericească şi sala tiparului. Aşezământul are cea mai mare şi mai veche bibliotecă mănăstirească (18000 volume) şi a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea culturii şi artei româneşti medievale. Specific este Aghiazmatarul circular din faţa mănăstirii, unde se face sfinţirea apei la hram. În biserică se află o icoană a Maicii Domnului pictată în anul 665 în Israel, făcătoare de minuni. În camera mormintelor este îngropat Ştefan Voievod (unchiul lui Ştefan cel Mare), iar în pronaos se află moaştele sfântului necunoscut descoperite în 1986, prin scoaterea asfaltului de pe alee.În biserica mică se află Icoana Maicii Domnului cu trei mâini , iar în cimitir - o gropniţă cu 300 de cranii de călugări.
Aşezământul are cea mai mare şi mai veche bibliotecă mănăstirească (18000 volume) şi a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea culturii şi artei româneşti medievale. Aici a funcţionat în sec. XV-XVI o importantă şcoală de copişti, caligrafi şi miniaturişti. Cel mai vechi manuscris este un Tetravanghel din sec. al IVX-lea.
De Mănăstirea Neamţ ţin schiturile: Procov, "Sf. Antonie" sau Icoana Veche, Vovidenia, Bolniţa, Icoana Nouă (com. Vânători-Neamţ).
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazare la "Centrul Social Cultural Sf.Paisie de la Neamţ" (vezi Vânători Neamţ Hoteluri), la Hanul Urşilor (vezi Hanuri), la pensiunile din zonă (vezi Pensiuni) sau la Tg. Neamţ (vezi Târgu Neamţ) . Tarife: 3 lei pentru străini, 2 lei pentru români, 1 leu pentru elevi

      

Schitul Icoana Nouă
SITUARE: Este situat la 7 km vest de Mănăstirea Neamţ
SCURT ISTORIC: Pe locul unde au fost ascunse in pamant "Sfanta Icoana a Maicii Domnului" impreuna cu alte odoare si documente (intre 3 iunie 1821 si 28 octombrie 1822), in anul 1854 s-a ridicat un cerdac (chiosc), avand obloanele pictate cu icoane, iar in mijloc a fost pusa o cruce de aproximativ 3 metri pe care s-a prins o copie a icoanei Maicii Domnului din M-rea Neamt si o candela. Asa a capatat locul acela numele "la Icoana". In 1942 se incepe constructia unei biserici cu hramul "Schimbarea la Fata", afectata insa de niste alunecari de teren in anul 1940. Totul ramane in paragina pana in anul 1990, cand se construieste o bisericuta cu hramul "Sf. Antonie cel Mare", care a ars recent.
Pentru că schitul Icoana Veche ajunsese intr-o stare avansata de degradare, in anul 1946, se da binecuvantarea pentru construirea unui nou lacas de inchinare, numit Icoana Noua,avand hramul "Schimbarea la Fata".Dupa construirea din piatra cioplita a turnului clopotnitei cu paraclisul "Sf. Muc. Dumitru" (intre 1971-1972) se construieste o noua biserica, sfintita in 6 august 2005.
DESCRIERE: schit de călugări, cu hramul Schimbarea la Faţă ( 6 august). Biserica este anticipată de o cruce zugravită de Agafie monahul şi de un cerdac din 1854, pe locul sosirii sfintei icoane;
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazare la arhondaric, la "Centrul Social Cultural Sf.Paisie de la Neamţ" (vezi Hoteluri -Vânători Neamţ), la Hanul Urşilor (vezi Hanuri Vânători Neamţ), la pensiunile din zonă (vezi Pensiuni) sau la Tg. Neamţ (vezi Târgu Neamţ)

     

Schitul Procov

SITUARE: situată în Com. Vânători-Neamţ la 17 km V de Tg. Neamţ şi 62 km N de Piatra Neamţ, la altitudinea de 600 m şi la o oră cu piciorul pe poteci de la schitul Vovidenia.
SCURT ISTORIC: ctitorit din lemn în 1714 de Pahomie, Episcop de Roman
DESCRIERE: schit de călugări, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie); obiecte de valoare: potir poleit cu aur din 1804, cruci de argint din 1802, brâu de la Ierusalim din 1785, cruci de chiparos suflate cu aur, cărţi de cult din sec. XVII-XIX.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazare la arhondaric, la "Centrul Social Cultural Sf.Paisie de la Neamţ" (vezi Hoteluri - Vânători Neamţ), la Hanul Urşilor (vezi Hanuri Vânători Neamţ), la pensiunile din zonă (vezi Pensiuni) sau la Tg. Neamţ (vezi Târgu Neamţ).

Schitul Sihla - com. Vânători-Neamţ
Este situat la 25 km de Târgu Neamţ. Aici se poate ajunge pe drumul care merge spre Mănăstirile Secu şi Sihăstria. Înainte de a ajunge la poarta Sihăstriei, pe partea stângă, şoseaua se bifurcă cu un drum forestier, ce permite accesul la Sihla cu masina, dupa 6 km. Pelerinii care vor să urce pe jos, pot scurta distanţa la jumătate, traversând pădurea, pe o cărare marcată cu triunghi albastru, ce urcă până la peştera Cuvioasei Teodora, continuă pe lângă "biserica dintr-un brad" şi coboară la Schitul Sihla.
La jumătatea drumului forestier, un indicator arată o poteca ce duce spre alt lăcaş sfânt din inima pădurii, în locul numit Râpa lui Coroi, unde se afla Schitul Daniil Sihastru, de unde porneşte o cărare mult mai anevoioasă ce duce la Sihla.
Se mai poate ajunge la Sihla cu maşina şi din spatele Mănăstirii Agapia, parcurgând un drum forestier de 8 kilometri, iar cei care vor sa ajungă pe jos, tot de la Agapia, urca până la Agapia din Deal, de unde continua traseul spre Sihla, pe coama muntelui.
Vechea ctitorie de familiei Cantacuzino din anul 1741, cu hramul "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" a dăinuit până în anul 1813, când arhimanditul Benedict, stareţul de atunci al Mănăstirilor Neamţ şi Secu, a reînnoit-o din temelie de piatră şi pereţi de bârne de lemn, în stilul clasic al bisericilor moldoveneşti, în formă de cruce cu o singura turlă deasupra naosului, cu interiorul împărţit în altar, naos şi pridvor, şi împodobită cu o catapeteasmă veche, sculptată în lemn de tei, poleită cu aur, cu icoane pictate de meşteri diferiţi. A fost renovată de mai multe ori în sec. XX.
Biserica "dintr-un brad"
Frumoasa bisericuţă cu hramul Schimbarea la Faţă dăinuie în apropierea Schitului Sihla, sub o stâncă, din anul 1763. A fost ctitorită de Ioniţă Aga Cantacuzino-Paşcanu, în amintirea prietenului sau Ioan Coroiu, mort pe aceste meleaguri, la vânătoare. Micul lăcaş de rugăciune are forma de nava, fără absidă şi turlă. Catapeteasma este pictată în ulei, odată cu construcţia bisericii, şi se păstrează în forma iniţială.
Peştera Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla
Acesta este un alt loc de pelerinaj şi rugăciune, ce se află în munţi, mai sus, ascunsă printre stânci. Aici şi-a petrecut câţiva ani din viaţă, în izolare totală şi rugăciune, Sfânta Teodora. Peştera este situată într-un spaţiu îngust dintre două stânci înalte, în care a fost creat un altar de rugăciune, luminat mereu de lumânari şi candele aprinse de vizitatori. În apropierea peşterei se afla şi o stânca de o formă insolită, ce poate fi escaladată şi pe o scară, unde tradiţia spune că era locul în care sfânta lua masa. Bucatele pe care le mânca erau firimituri aduse de păsările cerului, de la mănăstirea Sihăstria.
Sfânta Teodora de la Sihla s-a născut în a doua jumătate a secolului al XVII-lea, în satul Vânatori-Neamţ. În tinereţe, Teodora a fost căsătorită de părinţi, fără voia ei, cu un tânăr evlavios, dar firea ei singuratică râvnea pentru o viaţă monahală, aşa cum râvnea şi sotul ei. Au hotărât amândoi să ia drumul dorit. Teodora a îmbrăţişat cinul monahal la Schitul Vărzăreşti din Vrancea, iar soţul ei s-a călugărit la Schitul Poiana Mărului, din preajma Sucevei. Când au năvălit turcii în părţile Buzăului, au dat foc Schitului Vărzăreşti, iar Cuvioasa Teodora şi celelalte măicuţe s-au risipit în pădurile din partea locului, unde au îndurat foame, frig şi tot felul de încercări. Aici, stareţa lor, Paisia, a trecut la Domnul, iar Teodora s-a retras pe meleagurile natale, în Munţii Neamţului, pentru a-şi duce viaţa în post şi rugăciune. După ce a trecut pe la Mănăstirea Neamţ şi s-a închinat, a plecat în munţii Sihlei, unde a rămas până la moarte. Moaştele Sfintei Teodora se afla la Mănăstirea Pacerska din Kiev, aşezate în racla de mare preţ, pe care scrie Sfânta Teodora din Carpaţi.

  

Schitul Sfântul Ioan Bogoslovul
SITUARE: Com. Vânători-Neamţ la 17 km NV de Tg. Neamţ
SCURT ISTORIC: A fost reconstruit din lemn în 1402 de Alexandru cel Bun pe vatra unui schit tot din lemn datând din sec. XIV; biserica actuală a fost ridicată din piatră pe locul celei de lemn, în 1835.
DESCRIERE: schit de călugări, cu hramul Sfântul Ioan Bogoslovul (30 aprilie); Prezintă obişnuitul plan treflat şi turlă pe naos, iar subsolul a fost amenajat ca osuar; serveşte de capelă cimitirului în complexul monahal Neamţ;
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazare la arhondaric, la "Centrul Social Cultural Sf.Paisie de la Neamţ" (vezi Hoteluri -Vânători Neamţ), la Hanul Urşilor (vezi Hanuri Vânători Neamţ), la pensiunile din zonă (vezi Pensiuni) sau la Tg. Neamţ (vezi Târgu Neamţ)

Schitul Vovidenia

SITUARE: Com. Vânători-Neamţ, la 2 km SE de mănăstirea Neamţ, 17 km V de Tg. Neamţ şi 61 km N de Piatra Neamţ
SCURT ISTORIC: ctitorit din lemn de Episcopul Romanului Ioanichie în 1751, lângă alta mai veche din 1749; biserica refacută tot din lemn în 1790 de ierom. Isaia, egumenul Ioanichie de la mănăstirea Bogdana şi stolnicul Atanasie Gosan. În 1849 biserica Vovidenia a fost desfăcută şi dăruită locuitorilor din satul Lunca (comuna Vânători), în acelaşi an începând construirea actualei biserici de zid, ctitorită între 1849 şi 1853 de egumenii Daniil şi Gherasim Miron, sfinţită în 1857
DESCRIERE: schit de călugări, cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie) şi Sfântul Ierarh Spiridon (12 decembrie); Monumentul are plan treflat şi faţade în stil neoclasic, dar se individualizează prin prezenţa a cinci turle - dintre care patru în părţi - ce încadrează pe cea centrală. Catapeteasma este de la vechea biserica, fiind zugrăvită de unul dintre călugării mănăstirii, iar pictura interioară a fost executată în tempera de catre C. Călinescu, în anii 1968-1969, remarcându-se prin multitudinea scenelor inspirate din viaţa monahală românească. Biserica este nepictată, cu tablouri-icoane pe pânză în pridvor, pereţii albi în interior şi exterior
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazare la "Centrul Social Cultural Sf.Paisie de la Neamţ" (vezi Hoteluri- Vânători Neamţ), la Hanul Urşilor (vezi Hanuri-Vânători Neamţ), la pensiunile din zonă (vezi Pensiuni) sau la Tg. Neamţ (vezi Târgu Neamţ)

  

Mănăstirea Nechit, tel. 0233 297422

SITUARE: Com. Borleşti, la 35 km sud-vest de Piatra Neamţ
SCURT ISTORIC: Ctitorie din sec. al XV-lea a sihastrului Nechit, reconstruită în sec. al XIX-lea şi din nou în 1977. In anul 1864 s-a facut o biserica de zid in jurul celei vechi din lemn, o clopotnita de piatra si cateva chilii.
Istoria mai noua a Manastirii Nechit este strans legata de stradaniile parintelui Zenovie Ghidescu. Intre anii 1976-1979 se reface in intregime biserica mare, cu hramul Schimbarea la Fata si se construieste deasupra si un paraclis Sf. Mucenici Zenovie si Zenovia, care sunt pictate de monahia Viorica Cretu de la Manastirea Prislop. In 1990 se mareste edificiul initial printr-un adaos, unde pictura a fost executata de pictorul Mihai Chiuariu.
In 2001 s-a savarsit constructia noului turn clopotnita, care strajuieste principalul drum de acces in manastire si care adaposteste si un paraclis cu hramul Sf. Imparati Constantin si Elena.
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Schimbarea la Faţă (6 august). Construcţie în formă de cruce cu două turle.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazarea se poate face în 2 dormitoare comune cu aprox. 20 locuri şi 25 camere cu câte 2 paturi, la Hotelul din Staţiunea Neguleşti (vezi Hoteluri) sau la Piatra Neamţ (vezi Piatra Neamţ)

Mănăstirea Pângăraţi, tel. 0233 240337
SITUARE: Com. Pângăraţi, la 15 km vest de Piatra Neamţ şi la13 km est de Bicaz
SCURT ISTORIC: În 1460 cuviosul Simeon Sihastru, unul dintre sfetnicii lui Ştefan cel Mare, ridică, se pare cu ajutorul domnitorului, prima biserică din lemn cu hramul Sf. Mare Mucenic Dimitrie. Biserica a fost incendiată de turci în 1476, dar mai târziu, în 1560 Alexandru Lăpuşneanu ridică biserică de piatră cu o arhitectură unică, diferită de ceea ce realizase deja la Bistriţa şi Slatina, biserică ce a rezistat până în zilele noastre. Ulterior a mai fost construit turnul clopotniţă, un zid de piatră ce împrejmuie parţial mănăstirea, cu înălţimea de 5 m, iar în sec. al XIX lea egumenul Macarie ridică corpuri de chilii şi transformă tainiţa din subsol în biserică. Acest lucru face ca mănăstirea să constituie un unicat având două biserici suprapuse cu intrări şi hramuri diferite: Sf. Dimitrie şi Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Cele două biserici comunică în interior printr-o scară de piatră, în spirală, foarte îngustă şi abruptă având pereţii ce o înconjoară pictaţi cu scene religioase.
Traversand un mic parc se ajunge la biserica noua, constructie impresionanta ridicata recent.
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Sf. Dimitrie (26 octombrie) şi Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil (8 noiembrie). Monument istoric şi de arhitectură, construcţia masivă din piatră constituie un unicat având două biserici suprapuse cu intrări şi hramuri diferite. Mănăstirea mai cuprinde şi un paraclis, turnul-clopotniţă, un bloc etajat pentru chilii şi este împrejmuită cu un zid de piatră cu înălţimea de 5 m.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazarea se poate face la mănăstire (aprox. 25 de locuri), la Pensiunea "Raluca" din Pângăraţi sau la pensiunile din com. Alexandru cel Bun (vezi Pensiuni)

Mănăstirea Peştera - tel. 0233 242342
SITUARE: în SE comunei Gârcina, la 7 km de Piatra Neamţ.
SCURT ISTORIC: A fost înfiinţată în anul 1993 mai întâi ca schit, mai apoi acesta fiind ridicat ulterior (în 2002) la rang de mănăstire de călugări. Truda ridicării schitului a fost a părintelui Neofit Amariei, numit mai apoi stareţ al mănăstirii.
Iniţial mănăstirea a fost construita pe vechiul terasament al căii ferate forestiere de pe Dealul Peştera. Unii spun însă că pe acel loc se afla o livadă. Se pare însă că pământul a fost donat de o familie de localnici care au făcut acest gest de dragul părintelui Neofit şi a convingerii sale că trebuie să facă ceva în viaţă, pentru creştinătate, pentru Dumnezeu.
Mănăstire de călugări cu hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică şi Sf. Treime.
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică şi Sf. Treime.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazarea se poate face la mănăstire (aprox. 10 locuri), la pensiunea "Cristina" din Almaş, com. Gârcina (vezi Pensiuni) sau la Piatra Neamţ (vezi Piatra Neamţ)

Mănăstirea Petru Vodă (Haşca), tel. 0233 257003

SITUARE: Com. Poiana Teiului, la 39 km vest de Tg. Neamţ şi la 50 km nord de Bicaz.
SCURT ISTORIC: Desi construita recent (1991) , manastirea Petru Voda - realizata intr-o maniera ce tradeaza influente ale stilului medieval - a devenit deja loc de pelerinaj pentru zeci de mii de credinciosi. In anul 1990, Mitropolitul Daniel al Moldovei si Bucovinei a dat binecuvantarea si dupa anul 1991 a inceput constructia bisericii. Sarcina infiintarii manastirii, a ridicarii constructiilor si organizarea obstei si-au luat-o doi monahi din manastirea Secu, de origine din Poiana Teiului.
Unul dintre acesti monahi este fostul staret al manastirii, protosinghel Iustin Parvu, considerat de multi ca fiind unul dintre cei mai cunoscuti duhovnici in viata.
Aici a fost inmormantat in 2006, părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa.
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil (8 noiembrie). Este aşezată într-un peisaj montan foarte pitoresc.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazarea se poate face la mănăstire: 200 locuri în camere de 3-8 locuri + masă gratuit sau la Popasul "Petru Vodă" din com. Pipirig (vezi Moteluri)

  

Mănăstirea Războieni, tel. 0233 292912

SITUARE: Com. Războieni, la 26 km de Piatra Neamţ şi la 35 km de Tg.Neamţ.
SCURT ISTORIC: Ctitorie din 1496 a lui Ştefan cel Mare.
DESCRIERE: Mănăstire de maici cu hramul Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil (8 noiembrie). Monument istoric şi de arhitectură, construit în stil sobru din piatră în plan dreptunghiular cu ziduri foate groase, aşezământul are şi rol de mausoleu deoarece în groapa comună a altarului şi pronaosului se găsesc osemintele ostaşilor moldoveni căzuţi în lupta de la Valea Albă din 1476. Clopotniţa datează din1862.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazare la Hanul Ancuţei din com. Tupilaţi (vezi Moteluri)

Mănăstirea Secu, tel. 0233 251862

SITUARE: Com. Vânători-Neamţ, la 22 km de Tg. Neamţ şi 3 km de Mănăstirea Sihăstria.
SCURT ISTORIC: Ctitorie din 1602 a lui Nestor Ureche în apropierea unui fost schit din sec.al XV-lea. Aici s-a purtat ultima luptă a eteriştilor cu turcii în 1821, mănăstirea a fost incendiată, dar apoi refăcută
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august). Monument istoric şi de arhitectură religioasă cu influenţe munteneşti. Are catapeteasma din lemn de tei sculptată în stil baroc şi poleită cu aur, iar pictura datează din 1850. Mănăstirea cuprinde şi paraclisul Adormirea Maicii Domnului zidit din piatră în 1610, paraclisul Sf. Nicolae ridicat în 1823 , biserica Bogoslovul (ctitorie din 1832 a lui Veniamin Costache) şi deţine o bogată colecţie de obiecte de patrimoniu.
De Mănăstirea Secu ţin schiturile: Nifon (com. Vânători-Neamţ) şi Ţibucani (com.Ţibucani).
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazare în 30 de camere mari cu aprox. 150-200 locuri. La cerere se poate asigura şi masa, dacă grupul nu e foarte mare sau la pensiunile din com. Agapia (vezi Pensiuni)

Schitul Nifon
SITUARE: Com. Vânători-Neamţ, la 19 km V de Tg. Neamţ şi 3 km de mănăstirea Secu
SCURT ISTORIC: A fost fondat de pustnicul Nifon în 1664; ars in 1821 de turci, refăcut în sec. al XIX-lea de ieroschimonahul Nifon Ionescu, fondatorul schitului Prodromul – Athos, reînfiinţat în 1991.
DESCRIERE: schit de călugări, cu hramul Bunavestire (25 martie)
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazare la "Centrul Social Cultural Sf.Paisie de la Neamţ" (vezi Hoteluri -Vânători Neamţ), la Hanul Urşilor (vezi hanuri), la pensiunile din zonă (vezi Pensiuni) sau la Tg. Neamţ (vezi Târgu Neamţ)

Schitul Ţibucani
SITUARE: Com. Ţibucani la 22 km NE de Piatra Neamţ şi 30 km SE de Tg. Neamţ
SCURT ISTORIC: biserica din lemn a fost clădită de Iordache Cantacuzino-Deleanu spătarul, în 1764, iar clopotniţa a fost ridicată de aga Ioniţă Botez în 1859.
DESCRIERE: schit de calugări, reînfiinţat în 1991, cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie).
OPORTUNITĂŢI SERVICII: cazare la Hanul Ancuţei din com. Tupilaţi (vezi Moteluri)

Mănăstirea Schimbarea la faţă - Muntele Pietricica, Piatra-Neamţ
Biserica , ridicata din lemn, a fost înfiinţat în anul 1994. Are si hramul Sf. Mare Mc. Mina, la 11 noiembrie.

Schitul Doamna

SITUARE: Piatra Neamţ, pe malul drept al Bistriţei, în zona numită "Peste vale"
SCURT ISTORIC: Ctitorie din 1790 a ieromonahului Mitrofan
DESCRIERE: Edificiul impresionează de la prima vedere prin dimensiunile sale reduse şi prin simplitatea sa. Zidurile puternice, care depăşesc uneori grosimea de 1,5 m, se înalţă după obişnuitul plan treflat, cu absidele bine conturate şi care prezintă la exterior câte trei faţete plane îmbinate în unghi. Acoperişul în două ape, uşor evazat deasupra absidei altarului, se desfăşoara unitar până la clopotnita scundă ce se înalţă la extremitatea vestică, deasupra intrării originare. Este cât se poate de clar că în momentul primei sfinţiri biserica a avut o singură încăpere şi că mult mai târziu s-au adăugat pridvorul de pe axul longitudinal al navei şi veşmântaria de pe latura sudică, în dreptul absidei altarului. În interior, pridvorul îngust este acoperit cu o boltă stelară susţinută de patru perechi de nervuri, ce contrastează cu puritatea stilistică a bolţii semicilindrice a naosului, care se întinde inclusiv deasupra altarului. Absidele laterale sunt scobite în grosimea zidurilor, iar deasupra ieşirii din naos se afla un mic cafas (balcon) ce asigură accesul în clopotniţă. Restaurată între anii 1991-1993, i se mai adaugă un mic pridvor pe latura sudică. Se pare că Schitul Doamna nu a avut pictură nici în interior nici în exterior. Doar deasupra intrării în pridvor s-au realizat recent doua medalioane în mozaic cu portretele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. În schimb, catapeteasma executată din trei dulapi de proporţii impresionante, etalează întreaga gamă de motive sculpturale caracteristice unui stil neobizantin oarecum autohtonizat prin prezenţa masivă a elementelor decorative preluate din arta populară a Văii Bistriţei. Motivele vegetale stilizate domină cu autoritate câmpurile dintre icoane şi o mare parte din suprafaţa uşilor împărăteşti, iar chipurile sfinţilor, pictate de Mihai Zugravul, se impun prin expresivitate şi printr-o fericită îmbinare a culorilor.

 
 

Mănăstirea Sf. Cruce - Brusturi
http://www.viziteazaneamt.ro/2010/10/manastirea-sfanta-cruce-%E2%80%93-judetul-neamt/

Mănăstirea Sf. Vasile cel Mare
SITUARE: Comuna Bodeşti
SCURT ISTORIC:Actuala mănăstire şi-a început existenţa ca schit în 1996, când a fost sfinţit locul, iar sfinţirea aşezământului s-a făcut în 2007, când a fost ridicat la rang de mănăstire.
Biserica, în plan trilobat, are 32,8 m lungime şi 9 m lăţime şi cuprinde încăperile tradiţionale stilului moldovenesc, altar, naos, pronaos şi două pridvoare, primul fiind deschis. Decoraţia exterioară este marcată de un şir de ocniţe şi ancadramente în jurul ferestrelor şi uşilor. Catapeteasma, iconostasurile, scaunul arhieresc şi stranele sunt sculptate, cu o bogată dantelărie în lemn de stejar, de meşteri din zona Neamţului.
DESCRIERE:Paraclisul are hramul Buna Vestire, fiind pictat de acelaşi pictor care a realizat în stil al fresco pictura bisericii mari, Gheorghe Matei din Frasin - Suceava. Face parte dintr-o structură arhitecturală complexă, fiind alipit casei sociale.
Casa monahală este în stil brâncovenesc.

       

Mănăstirea Sihăstria, tel. 0233 251896; 0233 251898

SITUARE: Com. Vânători-Neamţ, la 20 km de Tg. Neamţ şi 3 km de Mănăstirea Secu
SCURT ISTORIC: Ctitorie din 1655 a Sihastrului Atanasie, dar reconstrită din piatră în 1740 de episcopul Ghedeon de Roman/Huşi şi apoi refăcută în 1824 din piatră de râu şi cărămidă.
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie). Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Are catapeteasma sculptată în lemn de tei şi poleită cu aur. Nota de originalitate a picturii este dată de suprapunerea de stiluri şi idei, de teme şi orientări. Mânăstirea mai cuprinde turnul clopotniţă construit în 1825, un paraclis şi o biserică nouă sfinţită în 1997 cu hramul Sf. Teodora de la Sihla (7 august). Aici a trăit părintele Ilie Cleopa între anii 1992-1998 (cu câteva întreruperi). Printre vieţuitorii acestei mânăstiri se află şi părintele Ioanichie Bălan. De aici se pot face drumeţii spre Hangu (sud-vest, 4 ore), Pipirig (nord-vest, 3 ore), Mănăstirea Agapia (est, 3 ore) sau Schitul Sihla (sud, 2 ore).
De Mănăstirea Sihăstria ţin schiturile: "Sf. Daniil Sihastrul" sau Râpa lui Coroi, "Sf. Cruce" sau Poiana lui Ioan (com. Vânători-Neamţ) şi, cel mai important, Sihla (sec.XVIII-XIX) în apropierea căruia se află peştera unde a trăit Cuvioasa Teodora.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazare la mănăstire în 25 camere cu aprox.100-150 locuri sau la pensiunile din com. Agapia (vezi Pensiuni)

Mănăstirea Sihăstria Tarcăului
SITUARE: pe valea Tarcăului, la peste 15 km de confluenţa lui cu Bistriţa, între localităţile Brateş şi Ardeluţa într-o poiana deschisă la margine de pădure.
SCURT ISTORIC: Ctitorie din 1832 a ieroschimonahului Avramie.
DESCRIERE: Monument istoric. Cuprinde şi clopotniţa construită în 1868 şi clădiri pentru chilii şi stăreţie. Biserica e construită din lemn de frasin având planul în formă de cruce, extremităţile de la apus şi răsărit rotunjite, absidele laterale pentagonale fiind bine pronunţate. Acoperişul în două pante repezi subliniază prin uşoare ondulaţii prezenţa sânurilor laterale, iar turnul-clopotniţă construit separat în 1868 din bârne de lemn are două nivele şi un acoperiş bulbat, mai puţin obişnuit la bisericile moldoveneşti. Intrarea în biserică, situată spre sud, este protejată de un pridvor închis, adăugat în 1936, iar în interior o arcadă din bârne separă pronaosul de naos. Cele două părţi interioare sunt acoperite de bolţi caracteristice acestui gen de construcţii, rezultate din îmbinarea unor bârne a căror lungime se reduce succesiv. Bolta naosului se desfăşoară pe axul longitudinal, având la partea superioară o suprafaţă hexagonală spre care converg fâşiile curbe din care este alcătuită. Catapeteasma, cu cele cinci rânduri de icoane, este executată pe scânduri late de tei, fixate pe un schelet de bârne. Este bine conservată şi etalează calităţi artistice de netăgăduit, exprimate îndeosebi prin cursivitatea liniilor, precizie şi vivacitate cromatică.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: cazarea se poate face la cabana Ardeluţa (vezi Cabane)

Schitul Brateş - de călugări, reînfiinţat în 1991, cu hramul Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie); Situat în Com. Tarcău, la 15 km SE de Bicaz şi 35 km SV de Piatra Neamţ; biserică din lemn ctitorită de protosinghelul Veniamin Talpău, în sec.al XIX-lea, nepictată; câteva icoane pe pereţi în mărime naturală.

Mănăstirea Tazlău, tel. 0233 298298, 0233 298153

SITUARE: Com. Tazlău la 36 km sud de Piatra Neamţ.
SCURT ISTORIC: Ctitorie din 1497 a lui Ştefan cel Mare pe locul unei foste biserici de lemn construită de Alexandru cel Bun.
DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie). Aşezământul, monument istoric cu construcţie masivă din piatră în plan trilobat (treflat) a fost jefuit şi distrus de mai multe ori, apoi refăcut, din păcate nu la acelaşi nivel artistic.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazarea se poate face la Hotelul din Staţiunea Neguleşti (vezi Hoteluri) sau în Piatra Neamţ (vezi Piatra Neamţ)

   

Mănăstirea Văratec, tel. 0233 244741; 0233 244616

SITUARE: Com. Agapia la 12 km sud-vest de Tg. Neamţ. De aici se poate ajunge pe un drum asfaltat la Mrea. Agapia (7 km) sau pe un drum forestier ce trece dealul (4 km) şi, de asemenea, la schiturile Sihla şi Horăicioara, pe cărări de munte.
SCURT ISTORIC: Ctitorie din 1785 a maicii stareţe Olimpiada. Actuala biserică a fost construită în 1808-1812.
DESCRIERE: Mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului (15 august). Construcţia, din piatră de râu, în formă de cruce cu ziduri foarte groase are ca element specific acoperişul celor două turle cilindrice care este în formă de clopot. Pictura din interior datând tot din sec. al XIX-lea este în stil neobizantin, iar catapeteasma este sculptată în lemn de tisă şi suflată cu aur. În ansamblul monahal se găsesc şi bisericile Schimbarea la Faţă (1847) şi Sf. Ioan Botezătorul (1844) în umbra căreia se află mormântul Veronicăi Micle, clopotniţa cu paraclisul Sf. Nicolae, clădiri pentru chilii şi ateliere. În decursul timpului mânăstirea a cunoscut grele încercări (jafuri, incendii), dar a fost refăcută. Monument istoric şi de arhitectură religioasă, aşezământul deţine un muzeu de artă medievală şi o bibliotecă cu peste 6000 de volume, din care multe manuscrise şi tipărituri vechi. Aici a lucrat mai mulţi ani arhimandritul Valeriu Anania. În apropierea satului mânăstiresc se întind două rezervaţii forestiere celebre: "Codrii de aramă" şi "Pădurea de argint".
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazarea se poate face la pensiunile din com. Agapia (vezi Pensiuni) sau la Tg. Neamţ (vezi Târgu Neamţ)

Mănăstirea Benedictină "Maica Unităţii" - tel. 0233 261426
SITUARE: Com. Alexandru cel Bun, sat Scăricica
SCURT ISTORIC: Construcţia a fost terminată în anul 2003, dar piatra de temelie a fost binecuvântată de Papa Ioan Paul al II lea în 1998 la Roma.
OPORTUNITĂŢI SERVICII: Program de vizitare 9 - 13, intrare gratuită. Există o casă de oaspeţi destinată celor care doresc să petreacă zile de reculegere unindu-se cu rugăciunea personalului mănăstirii. Se poate pune la dispoziţie o bucătărie cu toate dotările şi o sală de conferinţe.

Biserici Biserici vechi